Formarea lacurilor din Masivul Făgăraș

Lacul Caltun

Munţii Făgăraş prezintă numeroase lacuri glaciare, urme ale glaciaţiunii cuaternare, dar și a celor de baraje naturale care creează acumulări temporare,  importante, de apă. Începând cu versantul nordic, ar fi de menţionat următoarele lacuri: Urlea, Viștișoara, Podragu Mare, Podrăgel, Bâlea, Lacul Doamnei și Avrig, iar pe versantul sudic: Lacul Mioarelor, Lacul Valea Rea, Buda, Iezerul Podu Giurgiului, Capra și Călțun. Cel mai mare ca întindere dintre acestea este Lacul Bâlea (4,65ha), cel mai adânc este Lacul Podragu Mare (15,5m), iar la cea mai mare altitudine se află Lacul Mioarelor (2286m).

În ultima fază glaciară (Wurm) au predominat gheţari de tip pirinean, care au lăsat în urma lor multe circuri glaciare suspendate. În urma topirii gheţarilor au rămas stânci rotunjite şi multe depozite morenice. Cele mai frumoase şi mai impresionante urme ale gheţarilor sunt custurile (crestele) dintre circuri, ele fiind formele de relief care imprimă nota de măreţie a Făgăraşului, dar şi lacurile glaciare mai sus menţionate, descrise plastic ca fiind „oglinzile cerului”.

Evoluţia climatică, cât şi căderile de arocamente, creează schimbări permanente în existența lor, transformări vizibile de la an la an. Turiştii experimentaţi le vizitează în diverse momente ale anului pentru a se bucura de această diversitate a imaginii.