Category Archives: Lacuri montane din Masivul Fagaras

Zona Urlea – Hârtoapele Leaotei

Acces zonă – În această zonă se poate ajunge dinspre Nord pe două trasee. Primul, din Sâmbăta de Sus, până la Cabana Valea Sâmbetei, pe traseul cu marcaj triunghi roşu, apoi urmăm traseul cu marcaj bulină roşie până întâlnim traseul de creastă. De aici, mergând spre Sud-Est pe traseul de creastă, iar apoi din Curmătura Urlei putem coborî spre Est pe traseul cu marcaj bulină albastră și în Valea Urlei vom întâlni Lacul Urlea. Al doilea traseu dinspre Nord ajunge în această zonă pornind de la Cabana Urlea pe traseul marcat cu bulină roşie şi albastră. Din acest traseu, urmând marcajul bulină roșie spre Sud-Est, spre refugiul Zârna din Curmătura Zârnei, vom întâlni Lacul de pe Valea Urlea, pe versantul sudic al circului glaciar, la mică distanță de potecă.

Dacă vom continua traseul pe creastă marcat cu dungă roșie, spre Vârful Fundul Bândei (2454m), putem coborî spre Vest cca.400m, prin Curmătura Urlei, în căldarea ce-i poartă numele și întâlnim Lacul Bândea (2080m). Lacul este alimentat din precipitaţii și în verile secetoase are un volum scăzut. Urmând creasta spre Est, după Vârful Leaota, spre Sud şi apoi spre Vest, ajungem în zona numită Hârtoapele Leaotei. În acest areal foarte frământat se găsesc mai multe lacuri, dintre care cele mai remarcabile sunt: Lacul Mușetescu, Lacul Taberei, Lacul Mioarelor și Lacurile Geamănu de Sus și de Jos.

 

Lacuri (altitudine):

21- Lacul Urlea(2200m), 22- Lacul de pe Valea Urlea (2219m), 23- Lacul Bândea (2280m), 24- Lacul Geamănu de Sus (2225m), 25- Lacul Mioarelor (2286m), 26- Lacul Taberei (2220m), 27- Lacul Mușetescu (2240m)

Zona Urlea - harta

Zona Urlea – harta

Zona Moldoveanu – Galbena

Acces zonă – Zona aceasta este formată din două subzone. Prima se accede de pe traseul de creastă cu marcajul dungă roşie, la Est de Vârful Viştea, înaintând spre Vârful Gălășescu Mare din şaua Vistisoara, apoi coborâm spre Nord, spre Valea Viștișoarei, pe traseul cu marcajul bulină albastră, unde vom întâlni Lacul Viștișoara.

A doua subzonă, denumită Galbena, o descoperim urmând traseul cu marcajul triunghi albastru, ce coboară spre Sud din traseul de creastă marcat cu dungă roşie, trecem peste vârfurile Viştea, Moldoveanu, Roşu şi Galbena, iar după acesta putem coborî în căldarea Galbena, spre Est, unde vom întâlni peste 10 lacuri, denumite Lacurile din Galbena (G1 – G10) integrate într-un relief foarte variat.

În această zonă se poate ajunge şi dinspre Sud, pe un drum forestier, parcurgând o distanță de 40km pe Valea Doamnei şi urcând apoi pe Valea Rea, pe traseul cu marcaj triunghi roşu, traseuce duce spre Portiţa Viștei. Nu departe de creasta principală, la 2170m altitudine, întâlnim la obârşia pârâului Lacul Valea Rea (denumit și Iezerul triunghiular sau Moldoveanu).

 

Lacuri (altitudine):

18- Lacul Viștișoara(2040m), 19- Lacul Valea Rea (2170m), 20- Lacurile din Galbena (2178-2213m)

Zona Moldoveanu - harta

Zona Moldoveanu – harta

Zona Podragu-Râiosu

Acces zonă Pentru a ajunge în această zonă, dinspre Nord, vom pleca din oraşul Victoria pe drumul forestier ce merge pe lângă pârâul Arpașul până la confluenţa cu pârâul Ban de unde începe poteca cu marcajul triunghi roşu pe care, în cca. 2,5ore, vom ajunge la Cabana Turnuri. De aici şi până în Căldarea Podragu mai mergem 3ore. În această căldare, una dintre cele mai frumoase din masiv, se găseşte Lacul Podragu Mare şi alte patru lacuri mai mici. Este un loc unde merită să facem un popas.

Din acest loc se poate face o tură de o zi  pe traseul cu marcaj dungă albastră,spre Vest, unde vom întâlni, pe dreapta, Lacul Podrăgel, apoi continuăm traseul până în Fereastra Zmeilor, de unde ne întoarcem pe creastă, pe poteca cu marcaj dungă roşie. După ce trecem de monumentul lui Nerlinger putem admira, spre Sud, Lacul Buda, care se află într-o căldare nu departe de creastă. Ne continuăm drumul urcând pe Vf. Arpașul Mare şi, ocolind Vârful Mircii, coborâm la Lacul Podu Giurgiului, aşezat într-o altă căldare mai adâncă. Din acest loc, după un urcuş uşor, trecând prin Șaua Podragu, coborâm la cabana cu acelaşi nume, de unde am început acest traseu.

Pentru a ajunge la Lacul Râiosu mergem pe Valea Buda, pe un drum forestier ce începe de pe Transfăgărășan, din zona nordică a Lacului Vidraru, traseul fiind marcat cu triunghi albastru, până la confluenţa cu Pârâul Râiosu (aproximativ 14km, altitudine 1130m). Apoi urcăm pe malul Pârâului Râiosu pe potecă,până la lac. Traseul este recomandabil turiştilor cu experienţă, porţiunea pe lângă Pârâul Râiosu fiind nemarcată.

 

Lacuri (altitudine):

15- Lacul Podragu’ Mare (2140m), 16- Lacul Buda (2055m), 17- Lacul Râiosu (2180m)

Zona Podragu - harta

Zona Podragu – harta

Zona Bâlea

Acces zonă – Accesul în zona Bâlea este cel mai lesnicios, el făcându-se pe şoseaua 7C, denumită şi Transfăgărășan, şosea asfaltată ce urcă până la altitudinea de 2000m şi traversează masivul de la Nord la Sud. Venind din Nord, de la Bâlea Cascadă, putem urca pe marcaj dungă albastră pe muntele Vânătoarea lui Buteanu unde, la 1900m, întâlnim pe versantul estic Lacuțul Buteanu.

Punctul central al zonei este căldarea cu Lacul Bâlea, unde se găsesc numeroase posibilităţi de cazare.

Pornind spre Vest, pe traseul cu marcajul cruce roșie (1 oră), se poate trece în următoarea vale, într-un peisaj curat şi liniştit, unde vom admira Lacul Doamnei. Tot din căldarea Bâlei, urcând pe traseul cu marcajul triunghi albastru, spre Est, vom ajunge (cca. 1oră) într-o altă căldare, aflată la 2230 m, unde vom întâlni Lacul Capra, iar puțin mai jos, pe emisarul ce pleacă din el, Lacul Căprița.

Din acest loc, urcând spre Vest, pe traseul de creastă dungă roşie, intrăm în Căldărușa Lungă a Caprei și vom întâlni Lacul Paltinu.

De la Cabana Salvamont Pârâul Caprei, putem urca  pe valea următoare spre nord ,pe firul apei spre amonte, către Est, spre căldarea de sub Vârful Mesteacănu. În această căldare vom întâlni Lacul Hârtegu.

 

Din staţiunea Piscul Negru de pe Transfăgărășan, urcând pe traseul cruce galbenă spre Vest, vom ajunge pe Culmea Podeanu, de unde urmăm cărarea spre Sud marcată cu dungă albastră până ajungem în șaua de sub Vârful Marginea, la o intersecţie cu o cărare ce coboară spre Vest. În apropierea acestei intersecţii vom găsi Lacul Cerbului, la Nord de un perimetru cu multe stâne. Acest lac este alimentat din zăpezi și ploi.

 

Lacuri (altitudine):

8- Lacul Bâlea(2040m), 9- Lacul Doamnei (1860m), 10- Lacul Căprița (2228m), 11-Lacul Paltinu-(2200m), 12- Lacul Buteanu (1900m), 13- Lacul Hârtegu (2110m), 14- Lacul Cerbului (1865m)

Zona Balea - harta 1

Zona Balea – harta 1

4_zona balea _2

Zona Balea – harta 2

Zona Negoiu

Acces zonă – De pe drumul european E68, din localitatea Porumbacul de Jos, se merge pe şosea până în Porumbacul de Sus, apoi pe un drum forestier până la confluenţa pârâurilor Șerbotei cu cel al Sărății, de unde ne continuăm drumul pe poteca cu marcaj triunghi albastru până la Cabana Negoiu (1546m, 2ore). De la cabană urcăm pe Vf. Negoiu (2535m, 4ore), trecând prin Șaua Cleopatrei, unul din cele mai frumoase trasee din aceşti munţi. Din Șaua Cleopatrei se pot accesa spre Sud, pe traseul cu marcajul triunghi roşu, Lacul de sub Negoiu şi Lacul Mic de sub Negoiu. Continuând drumul de pe Negoiu, pe marcajul de creastă dungă roşie,spre Est, ajungem la Lacul Călţun. Lângă Lacul Călţun există şi un refugiu.

Alte trasee alternative sunt cele ce pornesc de la Piscul Negru, cel cu marcaj triunghi albastru (cca. 3ore) sau de la Bâlea, pe traseul de creastă cu marcajul dungă albastră şi roșie (cca 4-6ore).

 

Lacuri (altitudine):

5- Lacul de sub Negoiu(1965m), 6- Lacul mic de sub Negoiu (2005m), 7- Lacul Călţun (2135m)

Zona Negoiu - harta

Zona Negoiu – harta

Zona Avrig

Acces zonă – Accesul dinspre Nord se face cu maşina, dinspre oraşul Avrig, pe drum forestier, până la cabana Poiana Neamţului (706m), apoi urmăm poteca cu marcajul cruce roşie, până la Cabana Bârcaciu (1550m, cca. 3ore) şi de aici pe poteca marcată cu bulină albastră până la Lacul Avrig (2011m, cca.4ore), unde se poate monta cortul şi unde întâlnim şi poteca de creastă cu marcajul dungă roşie. La distanţe de câteva ore, se pot vedea în împrejurimi Lacul Budislavul şi Lacul cu Avion.

Putem ajunge la Lacul Avrig şi venind pe traseul de creastă marcat cu dungă roşie, dinspre Vest sau Est. Dinspre Sud accesul este mai anevoios.

 

Lacuri (altitudine):

2- Lacul Avrig (2011m), 3- Lacul Budislavul (2040m), 4- Lacul cu Avion (2180m)

Zonificarea lacurilor și accesibilitatea în Masivul Făgăraș

Cele șapte zone, cu cele mai reprezentative lacuri din masiv, au fost grupate în funcţie de accesibilitatea în zonă, distanţa dintre lacuri şi posibilitatea de a fi vizitate în maximum trei zile. De asemenea, în alegere s-a ţinut cont de apropierea de traseele principale marcate din zonă, dar și de abordarea unor ture tematice posibile pe perioada unui weekend, atrăgând astfel şi turiştii care ar fi fost descurajaţi de distanţele prea mari.

 

Cu siguranță, pot fi abordate şi mai multe zone succesive, distanţele între două zone fiind de aproape o jumătate de zi.

Începând de la Vest, am propus următoarele zone: I – Vest, II – Avrig, III – Negoiu, IV – Bâlea-Transfăgărășan, V – Podragu-Râiosu, VI – Moldoveanu-Galbena şi VII – Urlea-Hârtoapele Leaotei. O modalitate rapidă, prin care putem aborda o bună parte dintre cele șapte zone este realizarea unei tabere de bază în zona centrală, cu accesibilitate de pe Transfăgărășan, unde găsim şi numeroase posibilităţi de cazare. În acest fel putem ajunge pe traseele de creastă, la distanţe de maximum o zi, spre răsărit, în zonele IV şi V, iar spre Vest, în zonele III şi IV. În fiecare din aceste variante putem găsi posibilităţi de cazare la cabane şi refugii sau putem alege varianta campării cu cortul, recomandabilă doar celor mai experimentaţi.

Parcurgerea unor trasee prezintă o dificultate mai ridicată, fapt ce recomandă ca în grup să se afle o persoană cu experienţă montană. Anunţaţi de fiecare dată cea mai apropiată unitate Salvamont despre ce traseu aţi ales şi respectaţi orarele înscrise pe indicatoare.

Formarea lacurilor din Masivul Făgăraș

Munţii Făgăraş prezintă numeroase lacuri glaciare, urme ale glaciaţiunii cuaternare, dar și a celor de baraje naturale care creează acumulări temporare,  importante, de apă. Începând cu versantul nordic, ar fi de menţionat următoarele lacuri: Urlea, Viștișoara, Podragu Mare, Podrăgel, Bâlea, Lacul Doamnei și Avrig, iar pe versantul sudic: Lacul Mioarelor, Lacul Valea Rea, Buda, Iezerul Podu Giurgiului, Capra și Călțun. Cel mai mare ca întindere dintre acestea este Lacul Bâlea (4,65ha), cel mai adânc este Lacul Podragu Mare (15,5m), iar la cea mai mare altitudine se află Lacul Mioarelor (2286m).

În ultima fază glaciară (Wurm) au predominat gheţari de tip pirinean, care au lăsat în urma lor multe circuri glaciare suspendate. În urma topirii gheţarilor au rămas stânci rotunjite şi multe depozite morenice. Cele mai frumoase şi mai impresionante urme ale gheţarilor sunt custurile (crestele) dintre circuri, ele fiind formele de relief care imprimă nota de măreţie a Făgăraşului, dar şi lacurile glaciare mai sus menţionate, descrise plastic ca fiind „oglinzile cerului”.

Evoluţia climatică, cât şi căderile de arocamente, creează schimbări permanente în existența lor, transformări vizibile de la an la an. Turiştii experimentaţi le vizitează în diverse momente ale anului pentru a se bucura de această diversitate a imaginii.

 

Geoturism în Masivul Făgăraș

Munţii Făgăraş sunt cei mai înalţi din România, aici aflându-se opt dintre cele mai înalte vârfuri din ţară ce depăşesc altitudinea de 2500 m: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viştea Mare (2527 m), Lespezi (2517 m), Vânătoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Cornu Călţunului (2505 m) şi Dara (2500 m). Masivul Făgăraş, supranumit de geograful francez Emmanuel de Martonne “Alpii Transilvaniei”, este format din dintr-un lanţ principal ce se întinde de la Est spre Vest, de la râul Dâmboviţa până la râul Olt, pe o lungime de aproape 70 Km, având dezvoltare şi spre Sud, pe mai multe subramuri, precum: Muntele Cozia, Ghițu, Frunţile sau Iezer-Papușa.

 

În cadrul acestui masiv, turismul montan beneficiază de numeroase trasee marcate, de cabane şi refugii, elemente care atrag mulţi turişti dornici de aventură şi performanţă. Până în prezent, bogăţiile naturale ale acestor munţi, întâlnite pe toată desfăşurarea masivului, nu au fost clasificate în trasee tematice, precum ture de explorare a peşterilor, a cascadelor, a lacurilor. O astfel de abordare ar constitui încă o notă de atractivitate pentru turistul modern, dornic de cunoaştere, o diversificare a produsului turistic. O nouă categorie de turism, în continuă expansiune este geoturismul, în cazul nostru particularizat prin “tura de explorare” care îmbină în mod armonios performanţa sportivă, cunoaşterea ştiinţifică şi conceptele ecologice. Astfel, lacurile montane din Munţii Făgăraş se definesc ca excelente obiective pentru acest gen de turism, ele găsindu-se în apropierea principalelor trasee şi constituind locuri foarte bune pentru popasuri. Cunoaşterea frumuseţii lor, cât şi a importanţei formării geologice a acestora, va duce la o mai mare grijă pentru întreţinerea curăţeniei şi a conservării mediului natural. Schimbările permanente de peisaj ce determină transformări ale acestor lacuri constituie un alt motiv de atractivitate.

 

În Masivul Făgăraș există un număr de peste 90 de lacuri dintre care, în cele ce urmează, vă prezentăm 27, din toate zonele și categoriile, organizate pe şapte zone de interes şi accesibilitate.